Vroiam să scriu articolul ăsta în weekend, dar am fost prea ocupat să dau cu capul de-o problemă întâlnită mult prea des. De multe ori sunt pus în situaţia să estimez durata unui proiect şi să-mi pun singur deadline-ul. Din reflex/obişnuinţă sau din cauze subconştiente, mă ia gura pe dinainte şi nu de puţine ori setez deadline-urile în zilele de luni.

Foarte proastă alegere. De ce? Pentru că în majoritatea cazurilor, am pierdut o parte din weekend (sau chiar tot weekend-ul) lucrând. La fel de prost aleasă e şi ziua de vineri pentru că dacă nu termin la timp, voi lucra în weekend pentru a fi totul gata până luni dimineaţa.

Şi totuşi, chiar dacă pare foarte evident, nu mi-am dat seama de lucrul ăsta până nu am citit cartea de care vorbeam într-un articol anterior.

Ok, revenind... ce am zis mai sus nu e valabil doar la deadline-uri ci la orice obiectiv intermediar din ciclul unui proiect. Ca project manager, dacă setezi un obiectiv pentru luni sau vineri, oferi timp echipei să repare/finalizeze lucrurile în weekend. Problema cu astfel de abordări, pe lângă oboseală, e faptul că pierzi oarecum controlul şi nu poţi să ştii cât anume s-a muncit în timpul săptămânii şi cât în weekend. Iar din acest motiv, e posibil să faci estimări greşite în viitor, formând un cerc vicios care poate întârzia mult un proiect.

Bun, şi dacă nu e clară concluzia, data viitoare când negociezi/planifici un deadline/obiectiv, încearcă să-l stabileşti la mijlocul săptămânii. Sigur, acest lucru nu garantează succesul, dar va reduce drastic munca din timpul weekend-ului, astfel că se poate determina progresul proiectului într-un mod mult mai realist.