E o întrebare care îmi ajunge tot mai des la urechi. Și probabil fiecare începător într-ale comerțului electronic se întreabă:

De ce azi am avut doar 2 comenzi când ieri am avut 7? Și de ce am zile fără nici o comandă? Traficul e aproape același!

Încerc să explic printr-o analogie cu alegerile, că tot e an electoral :)

Înainte de alegeri se fac diverse sondaje. Ce se întâmplă dacă facem un sondaj pe 100 de oameni? Credeți că vom avea o imagine corectă asupra problemei? Dar dacă facem un sondaj pe 1000 de oameni?

Probabil vă gândiți că sondajul făcut pe 1000 de persoane e mai aproape de adevăr decât cel făcut pe 100. Dar dacă vă spun că cei 1000 de oameni sunt din mediul rural? Se schimbă perspectiva, nu?

Ei bine, cam asta se întâmplă și cu vizitatorii voștri. În unele zile aterizează în magazinul vostru mai mulți oameni care vor să cumpere, în alte zile sunt mai mulți cei care se informează sau cei care ajung din întâmplare.

Sigur, poate să fie de vină design-ul magazinului sau campaniile de marketing adresate către un public greșit. Dar când ai un trafic mic, degeaba te zbați cu AB testing și tot felul de optimizări, s-ar putea ca problema să nu fie la tine ci pur și simplu nu ai o masă critică de vizitatori.

Când am văzut joi newsletter-ul eMag, nu mă așteptam să ia așa de mare amploare fenomenul. Se pare că multe alte magazine au luat exemplul eMag și s-au lăsat cuprinse de febra blackfriday. Un lucru bun, de altfel. Vineri dimineața când am deschis twitter-ul, era nebunie. Lumea făcea mișto (exemplu) de principalele magazine de IT&C pentru că site-urile erau greu (sau deloc) accesibile.

Categoric, nu e un lucru deloc ușor să faci față unui flux mare de vizitatori, însă unele magazine au fost total nepregătite. Să luăm de exemplu evomag.ro și să ne uităm puțin la codul sursă:

Sunt destul de multe fișiere css și javascript, 22 în total, 12 doar în screenshot-ul de deasupra. Asta înseamnă 22 request-uri în loc de 2, dacă ar fi compresate și minimizate. Treaba asta chiar nu se face greu, nu înțeleg de ce n-au făcut-o. Când ai zeci/sute de mii de vizitatori, nu-ți permiți să pierzi câteva milisecunde per request. Pentru că se adună.

Din acest punct de vedere, situația nu e mai roz nici la koyos.ro, sigmanet.ro și alții. Doar eMag și PcGarage au optimizat partea asta.

Dar să trecem mai departe și să ne uităm de unde sunt încărcate imaginile de produse.

Mda, sunt încărcate de pe același server. Serverul ăla e destul de ocupat să genereze paginile html, nu e o idee prea bună să-l lași să servească și imaginile. Koyos face la fel. PcGarage, eMag și Sigmanet (de data asta) livrează imaginile de pe un server dedicat.

Abia după ce rezolvi lucrurile astea minore poți să te gândești la treburile complicate gen load-balancing. Deși, cu serverele din ziua de azi (ex de la Hetzner, i7 quadcore, 24GB ram, 59 EUR / luna) și un cod bine scris, de puține ori ajungi la load-balancing pe piața din .ro.

PS: și alții cu experiență mai dau cu bâta-n baltă, în cazul ăsta Wallmart.

V-ați întrebat vreodată?

Comerțul electronic a evoluat din comerțul clasic așa că structurile lor sunt asemănătoare. Adică există o mulțime de retaileri și o mulțime de brand-uri ce domină piața. Și undeva în spate avem fabricile (nu întotdeauna punem semnul egal între fabrică și brand) departe de ochii consumatorilor.

Dar, cât timp o să mai avem acest status quo?

Structura actuală era necesară pentru că marfa nu putea ajunge la cumpărător direct din fabrică. O fabrică are de obicei destule probleme doar cu producția bunurilor. E dificil să faci producție și să deschizi zeci/sute/mii de magazine în același timp. Așa că fabricile fac ce știu ele mai bine și lasă vânzarea finală în grija altora.

Momentan, cred că fabricile continuă în modul ăsta din obișnuință. Puține din ele deschid ușa să vadă ce se mai întâmplă pe afară. Pedalează în continuare pe banda de producție.

Dar cum internetul a scurtat considerabil distanţele în multe domenii, distanţa între producător şi consumator este și ea supusă schimbării. Exemplu.

Mai devreme sau mai târziu fabricile îşi vor da seama că pot ajunge mult mai uşor la clientul final. Cel puţin o parte din retaileri vor fi daţi la o parte. Și o parte din brand-urile existente vor dispărea, fiind înlocuite de brand-uri noi lansate direct de fabrici.

Pe de alta parte, retailerii au un avantaj prin faptul că aceștia comercializează mai multe mărci şi oferă diversitate clientului. De exemplu la Șosetăria avem puține comenzi în care clientele aleg o singură marcă de ciorapi. Majoritatea încearcă mai multe produse, riscul fiind destul de mic: dacă nu îți place o pereche de ciorapi, ai pierdut 20-30 de lei. Data viitoare poți să încerci altă marcă.

Însă dacă vorbim de produse mai scumpe, lucrurile se schimbă. De ex, primul meu monitor LCD (care încă funcționează impecabil) cumpărat prin 2004-2005 pentru o sumă uriașă a fost un Samsung. Acum tot un Samsung am pe birou, schimbând vreo 2-3 diagonale între timp. Am avut un aparat foto Samsung și un telefon Samsung. Iar acum am un Samsung Galaxy S. N-aș putea zice ca sunt fan Samsung, îmi plac produsele lor, n-am avut probleme cu ele așa că sunt înclinat să cumpăr această marcă în continuare.

La fel cred că aș face dacă aș găsi o marcă de încălțăminte de calitate la prețuri care nu sunt exagerate. Aș cumpăra acea marcă ani la rând. La electrocasnice prefer Bosch. Etc, exemplele pot continua.

Concluzia? Poate părea exagerată, însă acolo unde un brand își va fideliza clienții, retailerii vor dispărea. Vor rămâne acei retaileri care vând produse greu de fidelizat pentru un brand (ex: fashion). Poate greșesc dar vom vedea în 10-20 de ani.

Vești bune pentru magazinele online.

Pe 19 octombrie primeam un mail de la ePayment în care eram anunțat că au făcut un parteneriat cu ING și au lansat serviciul HomePay. Practic, poți să plătești o comandă online direct din aplicația Homebank, fără a fi nevoie de credit card. Foarte fain! Urmează parteneriate similare și cu alte bănci. Abia aștept!

Azi (24 octombrie) aflu că mobilPay lansează plata în numerar pentru cumpărături online, prin terminale tip self-service. Personal, n-am auzit de ZebraPay până azi. Nu știu cât succes o să aibă, dar le urez multă baftă!

Până nu demult piața era dominată de ePayment. mobilPay a câștigat cota de piață mergând pe comisioane mai mici. E interesant de văzut ce urmează.

Am scris acum ceva timp despre o idee de promovare offline pentru magazinele online. La prezentarea de la TeCOMM am inclus un slide cu o idee (banală) de promovare offline:

Vinzi haine? Lasa niște pliante la coafor.

Tot la TeCOMM a fost povestea spusă de Krumel, cu magazinul de lămpi de birou ce se promova cu semne de carte prin biblioteci.

Recent, am comandat niște covorașe auto iar când le-am primit, aveam următorul pliant capsat de factură:

Hmm... am nevoie și de o „tăviță” pentru portbagaj. Ghiciți de unde o să cumpăr.

Câteodata, noi cei din online suntem prea ocupați cu online-ul. Alergăm după SEO, CPC, bannere, social media, afiliați și multe alte lucruri, dar uităm să facem chestii banale cum sunt exemplele de sus.

Spor la conversii!

TeCOMM s-a încheiat de câteva zile. A fost un eveniment reușit dar laudele ar trebui să vină din partea participanților nu din partea speaker-ilor, așa că mă opresc aici.

N-am să vorbesc despre prezentări, deși mi-a făcut placere să revăd câteva cunoștințe mai vechi. La fel, mi-a făcut plăcere să cunosc oameni noi. Și mai mare plăcere a fost să stau cu ei de povești prin pauze, așa că o să scriu aici cele mai interesante povești.

1) O doamnă care se ocupă cu marketing-ul afiliat i-a făcut fiicei sale de 11 ani un blog. L-a făcut ca un experiment, mai în joacă, mai în serios - pentru a-i explica copilului ce face mama toată ziua la calculator. Fetița s-a apucat de scris despre... chestii de copii, like Hannah Montana. Nu după mult timp au apărut o groază de comentarii și mama s-a gândit că ar fi bine să aibă o pagină cu link-uri spre magazinele ce aveau jucăriile respective. N-am reținut exact când a început blogul, ideea e că fetița a făcut 200 RON din comisioane.

2) În timpul prânzului am nimerit la masă cu cineva care vinde arcuri și săgeți. WTF? Cine cumpără arcuri și săgeți? De fapt, cine naiba mai trage cu arcul în România? Da, astea au fost primele mele reacții. N-ar trebui să fiu surprins, că doar eu vând ciorapi și șosete, nu? Ah da, nu doar că vinde arcuri și săgeți, dar are o cifră de afaceri impresionantă.

3) Krumel povestea despre un magazin din Iași care vinde lămpi de birou și care a găsit o modalitate inedită de a-și face reclamă. Deci, unde credeți că și-au făcut reclamă? În biblioteci! Cum? Se făceau că citeau și lăsau în cărți... semne de carte. Evident, semnele de carte purtau reclama lor.

4) Claudiu Gămulescu povestea despre niște băbuțe din Franța/Lyon. Cică băbuțele astea locuiau fiecare în apartamente destul de mari, 3-4 camere și au început să închirieze camerele libere pentru turiști. Și-au făcut o asociație, aveau site, etc. Claudiu a preluat site-ul (pro-bono daca bine am înțeles) l-a făcut mai frumos și a îmbunătățit procesul de rezervare. Rezultatul? Vreo 300k cifră de afaceri în ultimul an. Nu e rău pentru niște babe de 60-70 ani, nu?

Felicitări Bogdan Ciocian și Libero Events pentru organizare. Abia aștept conferința de anul viitor :)

Și la final, prezentarea mea, care s-a scurtat, din „50 de sfaturi pentru un magazin deștept” în doar 40. Am tăiat sfaturile prea evidente sau prea plictisitoare :)

Citeam recent De la Armani la Ferrari: drumul profitabil al unui business romanesc și admiram perseverența doamnei Doina Cepalis. Sorbeam fiecare cuvânt și admiram modul în care a reușit să treacă de la o afacere cu dificultăți din domeniul textile/fashion la o afacere de succes producând scaune de mașină pentru copii și centuri de siguranță.

Nici nu bănuiam că o să găsesc în articol ceva legat de comerțul electronic. Dar undeva în a doua pagină a articolului am găsit textul următor:

In tara noastra, firma romaneasca vinde aproximativ 0,5% din productie, prin propriul magazin online, bebetex.ro.

În momentul în care am citit textul, am zis „Wow, uite cineva care înțelege internetul!”. Are o cifră de afaceri de 22 mil EUR / an și totuși se complică cu mărunțișuri din astea. Personal, discutând cu diverse firme, am dat de atitudinea asta:

Ah, afacerile noastre o duc bine așa în modul tradițional, de ce să ne complicăm cu un magazin online?

Păi uite de ce. Anul ăsta e 0,5%, anul viitor e 1%, peste 5 ani e  între 10 și 20%.

PS: nu uitați că peste câteva zile începe TeCOMM.

Nu mă refer la alimente ci la acele produse pentru care s-a încetat producția sau pur și simplu nu mai vrei să le vinzi. Eu de obicei le numesc EOL - de la End Of Life. Un magazin online trebuie să aibă o modalitate de a trata aceste produse. Așadar, ce-ar trebui să se întâmple cu un produs EOL la care tocmai s-a vândut ultima bucată?

1. Produsul este scos din magazin iar URL-ul lui returnează o pagină de eroare (header 404)
2. Produsul este scos din magazin iar URL-ul lui este redirectat (header 301) către pagina de categorie sau homepage.
3. Produsul este scos din magazin (adică nu mai apare nicăieri link spre el) dar pagina produsului rămâne disponibilă. Prețul și butonul de adăugare în coș sunt înlocuite cu un mesaj în care se explică faptul că produsul nu mai este disponibil dar se oferă alte produse asemănătoare. Completare după comentariul lui Răzvan: pagina trebuie totuși să fie o pagină cu header 404, doar că are alt conținut față de punctul 1.
4. Alte variante? Aștept păreri.

Să le luăm pe rând:

1. Până nu demult, aceasta era varianta standard pentru majoritatea magazinelor online, fiind cel mai simplu de implementat. Dacă folosești această metodă în magazinul tău, ar fi cazul s-o schimbi.
2. Varianta cu redirect 301 este recomandată în locul variantei cu 404 și are două mari avantaje: a) dpdv SEO, nu pierzi link-urile externe și b) dpdv al vizitatorului, probabil orice pagină e mai bună decât o pagină de eroare, scăzând astfel riscul de bounce.
3. Această variantă este cea mai „prietenoasă” cu vizitatorul (potențial client)  însă e puțin mai greu de implementat. E mai prietenoasă pentru că utilizatorul vede ce se așteptă să vadă, adică un produs pe care el a dat click undeva, pe un blog, pe un site afiliat, etc. La varianta 2, vizitatorul poate fi puțin bulversat mai ales dacă a dat click pe o poză. Varianta 3 reduce acest risc.

Nu știu care din variantele 2 sau 3 e mai bună dpdv SEO dar e clar care e mai bună dpdv al vizitatorului. Tot după completarea lui Răzvan, e clar că doar varianta 2 e bună pentru SEO. Însă SEO nu e totul, trebuie să pui în balanță avantajele și dezavantajele fiecărei variante.

PS: vrei să câștigi un bilet la TeComm - conferința de comerț electronic din 13-14 octombrie de la Cluj? Click aici.

În 13 octombrie începe TeComm - conferința de eCommerce de la Cluj. Nu mai este mult până atunci și dacă nu ți-ai cumpărat deja bilet, poate câștigi aici unul.

Cum? Lasă un comentariu, scrie câteva cuvinte despre tine și spune-mi de ce vrei să participi la conferință. Pe 29 septembrie voi alege un câștigător.

PS: biletul e bilet normal și include ambele zile. Nu e invitație, îl plătesc din buzunarul meu.

În comerțul online se vorbește mult despre medii. Valoarea medie a comenzii, timpul mediu petrecut pe site, bounce-rate, rata de conversie, costul per click și multe alte metrici sunt prezentate de obicei sub forma de medie aritmetică.

Le găsim pe toate la îndemână, gata calculate în Google Analytics sau alte unelte. Sunt la un click distanță, sunt simplu de înțeles și e simplu să vezi dacă progresezi sau stai pe loc.

„A crescut valoarea medie a comenzii, super!”

Însă în spatele mediei aritmetice se ascund multe chestii interesante. Să vă dau un exemplu:

Comanda medie la Șosetăria în ultimele 365 de zile e undeva la 95 Lei. Asta nu-mi spune foarte multe, însă dacă mă uit la numărul de comenzi pe intervale observ (din graficul de sus) că cele mai multe comenzi au o valoare între 40 și 70 Lei.

Deja cifrele încep să vorbească, nu vi se pare? Mie mi-au șoptit parcă valoarea comenzii folosită pentru promoția de începere a școlii. Sigur, nu aceasta a fost singurul considerent însă faptul că am privit dincolo de media aritmetică m-a ajutat să văd lucrurile din altă perspectivă.

Așa cum e recomandat să faci o segmentare a adreselor în newsletter, tot așa e bine să faci o segmentare (numită distribuție în cazul ăsta) pe unele seturi de date ce le găsești în Google Analytics sau în platforma de eCommerce.